1 Samuel comentariu complet

Iată-ne ajunşi în cartea Samuel. Oare să fie cartea dedicată conceptului teologic de împărat? Într-adevăr, în Pentateuh găsim profilul şi rolul Marelui Preot. Mai târziu, în cărţile profetice, descoperim că este o funcţie mesianică pe care Mesia o va împlini în chip desăvârşit, dar după o altă rânduială. În Samuel ni se zugrăveşte profilul şi funcţia unui alt tip de lider în poporul lui Dumnezeu: împăratul. Cărţile profetice (dar chiar şi legământul davidic) ne revelează că şi această funcţie este mesianică şi ca Mesia va fi marele împărat, descendent al lui David. Înţelegem că deşi poporul a greşit când a cerut un rege, instaurarea regalităţii era în planul lui Dumnezeu. Ea reprezenta o funcţie mesianică şi Domnul îşi descoperă încă din Lege intenţia de a ridica un împărat în Israel (vezi Deut. 17:14-20). Şi într-adevăr, totul în Samuel pare să graviteze în jurul conceptului de împărat, şi astfel cartea ne prezintă: contextul în care a fost instaurată regalitatea, alegerea şi confirmarea împăratului, lepădarea primului împărat, alegerea şi confirmarea unui nou împărat, pregătirea şi modelarea noului împărat, lucrarea şi ascensiunea noului împărat, căderea acestuia şi consecinţele ei, reabilitarea sa şi sfârşitul domniei sale. Se ridică următoarele întrebări: nu era oare suficientă funcţia de Mare Preot? Ce aduce nou funcţia de împărat? De ce este regalitatea instaurată aşa târziu după instaurarea preoţiei?