Revista

După un căscat ancestral, abia dacă îmi mai adun câteva gânduri spre a vi le împărtăşi, pentru că tema este de aşa natură. Nu pot să vă ascund faptul că nu mai era mult şi făceam editorialul pe xerox-ul de la „PIM” sau pe unde or mai multiplica fraţii mei revista (că nici asta nu mai ştiu)... Uf, ce temă... Doar la ideea de abordare a acestui subiect, am spus: e momentul ca măcar pentru acest număr al revistei să mă odihnesc. Detalii

Frumoasă temă. Zece ani pe hâr-tie! M-a pus pe gânduri. Multe amintiri. În primul rând mi-a amintit că au mai trecut zece ani din călătoria mea pe acest pă-mânt…străin şi călător. Apoi mi-am amintit de primele rânduri scrise sub îndrumarea Danei Lungu. Totodată mi-am amintit şi corecturi făcute de ea, primele tăieri de “burţi”, pe care cu le-am trecut cu greu… Parcă s-a rupt ceva în mine. Eu care eram “scriitor” de ani şi ani…Apoi cum mi-am călcat eu-ul în picioare şi lucrurile au început să cur-gă. Nu-mi mai păsa si nu-mi mai pasă de corecturi, pentru ca aşa şi trebuie sa fie. Detalii

E-he-he, nu ştiu cum au fost rânduite zilele astea, dar prea pică una în aşteptarea celeilalte: ba e „Valentine’s day”, ba e „Dragobetele”, ba e „8 Martie”, ocazii una şi una să privim în jur şi să ne amintim de nesingularitatea noastră – vorbesc din punctul de vedere al unui bărbat, desigur, dar e valabil şi vice versa. În intrinsecul lor, aceste pseudo sărbători nu sunt deloc stricăcioase. Detalii

De când îmi amintesc că îmi pun întrebări, cel mai adesea îmi vine în minte una singură: „Cine sunt eu?” E o întrebare persuasivă cu răspuns aleator, perpetuum mobile. Şi nu-mi amintesc să fi avut vreodată un răspuns care să-mi satisfacă pe deplin neajunsul minţii mele. De ce? Pentru că niciodată nu am găsit coordonatele exacte la care să mă raportez. Cine sunt eu când? Cine sunt eu atunci, cine sunt eu acum sau cine sunt eu mâine? Când eram puşti şi mai apoi adolescent, abia aşteptam să cresc şi să devin adult. Mi se părea că e atât de important să iei decizii pe care alţii să le respecte, să faci o mulţime de lucruri fără să-ţi ceară nimeni socoteală, să ai atâta putere încât să-ţi iei viaţa în propriile mâini... Acum, la maturitate, mă întreb ce înseamnă să fii copil. Detalii