Rezultate căutare pentru 'fata'

În ce privește creștinul nou-testamentar, el trebuie să caute sincronizarea cu Cerul în bătăliile în care este chemat. Nu te poți sincroniza SIMULTAN cu toate bătăliile Domnului de sub soare.

Sunt pierdut în frumusețea cerului...pământul îmi este străin...Îmi este greu să cobor de pe muntele Schimbării la Față...Dar nu a sosit vremea...Dă-mi, Doamne, putere să aștept și azi...Frumusețea slavei viitoare mă paralizează...mă face să îmi pierd răbdarea și așteptarea devine din ce în ce mai grea...devine un chin care-mi ostenește vlaga sufletului....Dar Tu încingete-Te ca un viteaz și vino-mi în ajutor! Întărește pe robul tău!

In această paradigmă nu noi suntem în centru, ci El. Căci în El ne găsim desfătarea, în El ne încredem și de El ne temem... dar nu doar atât. Nu mai trăim pentru noi, ci pentru El și slava Lui! Mai întâi Domnul... iată gândul care ne ghidează existența. Fericirea noastră vine ca un efect natural al trăirii pentru un Domn care ne vrea binele și fericirea. Fericirea noastră rămâne însă ceva secundar.

...Chiar dacă nu făceai o treabă fizică și chiar dacă nu te îngrijorai, dacă nu căutai cu toată inima ta pe Domnul, tot încălcai ziua de Sabat. Și chiar dacă citeai toată ziua din Lege în ziua de Sabat ca Fariseii din vremea lui Isus, și totuși nu căutai Persoana Domnului și nu îţi cercetai inima înaintea Lui, tot încălcai Sabatul! Deci atenție la poverile din suflet în timpul zilei de Sabat.