Rezultate căutare pentru 'numeri cap 4'

În faţa căinţei poporului Dumnezeu se căieşte de intenţia de a aduce dreapta Sa judecată asupra poporului Său. Răul de care îi pare rău este dreapta manifestare a judecăţii Sale faţă de un popor vrednic de pedeapsă. Iată că Dumnezeu este mai întâi îndurare (vezi Exod cap.34) şi glasul îndurării este mai intens. Deşi judecă cu demnitate şi hotărâre pe cei păcătoşi, lui Îi place îndurarea şi nu judecata.

Mesajul lui Ioel creează un paradox: el îndeamnă un popor care plânge să plângă! Tocmai subtilitatea și paradoxul chemării ar putea trezi poporul la pocăință. El îndeamnă de fapt un popor care plânge din pricina suferinței să plângă din pricina păcatului

"Creștinii se caracterizează din păcate prin nerespectarea granițelor de slujire trasate de Dumnezeu. În Numele lui Hristos și ale nemărginitei Sale puteri și în virtutea Marii Trimiteri își extind slujirea peste orice loc, peste orice timp și peste orice persoană sfidând orice graniță și limită pusă de Domnul..."

Evanghelia după Matei pune în opoziţie Calea cea îngustă (Umblarea prin har şi purtarea crucii) cu acea cale largă (Calea neprihănirii personale, a performanţelor spirituale şi a Sinelui).