Isaia 24.1-27.13: O nouă resursă pentru inima lui Ezechia: ziua aceea!

Profeția din aceste capitole urmează tiparul clasic nelegiuire – pedeapsă – mântuire. Profeția începe cu pustiirea țării lui Israel din pricina păcatului ei și este urmată de mântuirea și reabilitarea rămășiței. În mod cert profetul glisează spre finalul istoriei, spre ziua cea mare a judecății și spre ziua cea mare a mântuirii. Știm că repetarea tiparului profetic de bază nu este un scop în sine. El repetă tiparul dar și adaugă elemente noi pe harta istoriei planului lui Dumnezeu cu poporul Lui. Aceste elemente teologice noi vizează cel mai probabil evenimentele din vremea sfârșitului, de vreme ce întreaga secțiune este o glisare spre vremurile escatologice. Capitolul 24 ne descrie țara lui Iuda pustiită sub judecata lui Dumnezeu. Domnul este Cel care aduce pustiirea iar cauza este clară: nelegiuirile poporului Său. Capitolele 25-27 deschid o fereastră spre viitor, spre ziua aceea. În cartea Isaia sunt mai multe ferestre deschise spre viitor. Ce are specific această fereastră este că viitorul este descoperit nu neapărat prin ce va face Domnul atunci, ci prin modul în care va reacționa inima oamenilor în ziua aceea.