Data | 22 aug. 2012 |
---|---|
Autor | Iulian Ghica |
Format | |
Numar Pagini | 3 |
Imaginea LEULUI înfrânt. Atât zeii Asirieni cât și împărații acesteia erau asociați adesea cu imaginea LEULUI. De aceea nu este deloc întâmplătoare metafora folosită de Naum la finalul cap.2. Asirianul era Leul de altă dată, Regele lumii, cel care sfâșia pe toți în jurul lui și care nu se temea de nimic. Dar iată că acum s-a ajuns ca LEUL să fie el însuși sfâșiat. Și aceasta pentru că deasupra sa este un Rege mai puternic, adevăratul Rege, Adevăratul Leu, adevăratul stăpânitor al lumii, și anume, Domnul oștirilor, cel care are necaz pe Ninive și care va mistui puii de lei ai asirianului. DOMNUL apare în v.2 și în v.13. El este personajul principal. Deși în planul vizibil se văd care de război, viteji, asediu, în spatele cortinei Domnul este cel care hotărăște cursul istoriei. Căderea cetăţii Ninive nu a fost o întâmplare, nu a fost un curs firesc al istoriei, nu a avut loc din pricina puterii babiloniene. Ea a avut loc pentru că Domnul a luat această hotărâre. Nici o vrabie nu moare fără știrea Sa. Cu atât mai mult căderea unui Mare Imperiu.