Grauntele de mustar nr. 159

Ăsta-i Costel Ştefan, prietenul pe care-l cunosc, pe care-l preţuiesc şi pe care mă bizui de atâţia ani. Cine şi l-a făcut de prieten este un om binecuvântat. Ştiu asta fraţii din Holboca, o ştiu şi cei din grupul de casă, şi cei din grupurile de slujire, o ştiu toţi cei care-l au pe lista lor de prieteni, toţi cei slujiţi de el: cu eleganţă şi discreţie. Cât despre tine, Oana, eşti binecuvântată cu un om de casă, cu un soţ bun, care pune mai presus de orice familia, cu toate valorile ei. Să fii ”aripa” lui cea credincioasă, ca împreună să zburaţi spre înălţimile gloriei Împărăţiei cereşti. Dragostea Domnului nostru scump să vă fie cununa împărătească de acum şi-n veci de veci! Te iubim, Costel, te iubim şi pe tine, Oana, că-l iubeşti pe Costel, dar şi pentru ceea ce eşti tu. Fiţi binecuvântaţi!