Data | 21 dec. 2008 |
---|---|
Autor | Iulian Ghica |
Format | |
Numar Pagini | 15 |
Deci Isus ne spune că oile Îl cunosc pe El, la fel cum El cunoaşte pe Tatăl. Cum să înţelegem această afirmaţie? În mod cert, Isus cunoaşte mai mult din Tatăl, decât cunoaştem noi din El, şi în mod cert Isus era mai plin de încredere în glasul Tatălui decât suntem noi în glasul Lui. Totuşi, la ce se referă acest ASA CUM? Da, putem spune că Isus ne cunoaşte pe noi, oile Sale, într-o dimensiune absolută, la fel cum Îl cunoştea Tatăl pe El. Dar ce asemănări să fie între modul în care oile Îl cunosc pe Isus, şi Isus Îl cunoştea pe Tatăl? Cred că acest ASA CUM vrea să ilustreze capacitatea extraordinara a oilor de a recunoaşte glasul Păstorului. Oile pot avea certitudine, şi această certitudine este aşa de mare, încât, deşi nu poate egala certitudinea pe care o are Fiul faţă de Tatăl, depăşeşte un anumit prag, încât poate fi asemănată cu această certitudine. Esenţa certitudinii pe care o are Fiul faţă de Tatăl, este dăruită oilor faţă de Fiu. Fiul a fost aşa de sigur de glasul Tatălui, încât a murit de dragul Lui. Oile sunt aşa de sigure de glasul Fiului, încât sunt gata să moară pentru El. Acum Îmi dau seama mai bine ca oricând, că Dumnezeu a pus în oi capacitatea de a recunoaşte Adevărul. Evanghelia după Ioan, mai mult ca oricare altă carte din Scriptură, insistă pe aceasta capacitatea a oamenilor de recunoaşte glasul Luminii. Ea vrea să ne ajute să descoperim senzorii care sunt deja puşi în noi, pentru a-i putea folosi la maxim. Poate nu suntem conştienţi de acest dar pe care Dumnezeu l-a pus în noi. Datorită acestui dar putem avea certitudine, putem cunoaşte pe Fiul la fel cum Acesta cunoştea pe Tatăl.