Data | 21 oct. 2007 |
---|---|
Autor | Iulian Ghica |
Format | Audio |
Durata | 29 min |
Tip Predica | Exegeza |
Sunt situaţii în care ne simţim împovăraţi cu lucrarea lui Dumnezeu şi avem impresia că ea depinde prea mult de noi. Povestea chivotului, care s-a reabilitat singur în faţa Filistenilor, ne aduce aminte că Domnul Îşi sprijină singur lucrarea, că tot El ne sprijină şi pe noi. Astfel, sufletul nostru capătă eliberare şi ne recăpătăm liniştea şi pacea. În cele din urmă Dumnezeu îşi va împlini spre slava Lui planurile Lui, şi le va împlini cu sau fără noi. Dacă noi ascultăm de El căpătăm onoarea ca El să îşi împlinească planurile prin noi şi ne putem bucura împreună cu El de slava Lui.
Sunt foarte rare tablourile biblice în care Dumnezeu intervine în mod direct, fără ca textul să precizeze că a lucrat printr-un om. De obicei, El lucrează prin oameni. Rugăciunea unui om (Exod 32), pocăinţa unui om ( Daniel 9), credinţa unui om (despărţirea Mării Roşii), mesajul unui om (cartea Iona) sunt mijloace prin care Dumnezeu îşi duce la îndeplinirea lucrarea Sa măreaţă. De ce se întâmplă acest lucru? Noi spunem că Dumnezeu S-a legat pe Sine să lucreze prin oameni şi tocmai de aceea omul are un rol semnificativ în planul lui Dumnezeu. Şi totuşi, Domnul nu intră în criză niciodată, căci în înţelepciunea şi atotştiinţa Lui îşi ridică şi trimite mereu oamenii credincioşi Lui la vremea potrivită şi în timpul potrivit. Dacă Eli s-a lepădat de Domnul, El l-a ridicat pe Samuel. Dacă Saul a nesocotit Cuvântul Domnului, El l-a înălţat pe David. Dacă Moise a murit, Iosua a continuat să trăiască. El ştie când să trimită un suflet în istorie şi fiecare apare la vremea potrivită. Şi astfel, Dumnezeu, deşi lucrează prin oameni, nu intră în criză niciodată.