Data | 2 dec. 2012 |
---|---|
Autor | Marius Clim |
Format | Audio |
Durata | 30 min |
Tip Predica | Exegeza |
Acum ne putem cerceta inima să identificăm temerile noastre cele mai adânci. Adesea nu le vedem sau le negăm. E nevoie însă ca Domnul să ne treacă prin diferite contexte pentru ca temerile noastre cele mai adânci să iasă la iveală. După ce identificăm aceste temeri trebuie să analizăm soluțiile pe care le-am găsit pentru a le tempera. Este doar încrederea în Domnul soluția pentru a ne elibera de aceste temeri sau alături de Domnul mai sunt tot felul de alianțe, tot felul de elemente vizibile, de strategii omenești, de cârje pământești pe care ne bazăm? În acele domenii legate de temerile noastre cele mai adânci avem curajul de a ne abandona efectiv în brațele Domnului? În cele din urmă teama care ne poate conduce către idoli ne poate conduce și către Domnul. Toate temerile noastre pot fi topite și integrate în frica de Domnul, și ne pot conduce să ne abandonăm în brațele Domnului. Teama naște slăbiciune. Dar harul e desăvârșit în slăbiciune. Deci problema nu este în teamă, ci în ce facem cu ea. Temerile false (de idoli) trebuie înlocuite cu singura teama legitimă: frica de Domnul, iar temerile normale (că nu va veni ploaie, că nu vom avea ce să dăm de mâncare la copii etc.) trebuie să ne conducă la încrederea în Domnul.