Romani - Imagine de ansamblu

Epistola către Romani este unică în Noul Testament. De regulă, epsitolele nou- testamentale au fost scrise pentru soluţionarea unor probleme concrete care au apărut în cadrul Bisericilor din primul secol. Mai întâi apărea problema, iar apoi un apostol scria o scrisoare către Biserica locală care se confrunta cu acea problemă. Epistola către Romani însă nu se încadrează în acest tipar. Ea nu pare a fi scrisă în urma apariţiei unei probleme specifice în Biserica din Roma. Într-adevăr, ea nu tratează o temă particulară ca celelalte epistole ale Noului Testament. Atunci ce tratează epistola şi care a fost scopul pentru care a fost scrisă? În urma lecturii epistolei, descoperim că Biserica din Roma era o biserică sănătoasă din punct de vedere spiritual şi că era formată din adevăraţi eroi ai credinţei. Pavel le spune că credinţa lor este vestită în toată lumea (1:8) şi nu le adresează pe parcursul epistolei cuvinte directe de mustrare. Pavel este pe deplin convins de autenticitatea maturităţii spirtuale a Bisericii din Roma. Totuşi, le scrie o epistolă pentru a le aduce aminte „lucrurile acestea”. Oare despre ce lucruri să fie vorba? Nu este greu să ne dăm seama că este vorba despre doctrinele fundamentale ale Evangheliei. Pavel are o dorinţă arzătoare să vestească Evanghelia celor din Roma pentru a întări şi mai mult această Biserică minunată prin darurile sale cu totul speciale.