Rezultate căutare pentru 'fata'

n faţa acestei taine, capitulăm, cădem în genunchi şi strigăm, ca Toma de altă dată, din adâncul sufletului nostru: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”. Este ceva dincolo de raţiune, dar care nu neagă raţiunea. Argumentele raţionale reprezintă ceva foarte important, dar nu totul. Credinţa apare în urma unei revelaţii speciale. Această revelaţie o dăruieşte Duhul Sfânt şi atingerea Lui, prin cuvintele vieţii

Credinţa că Isus este Fiul lui Dumnezeu ne transformă viaţa şi este mereu supusă unui asalt din partea celui rău. De fapt, lipsa de putere din viaţa de creştin are ca şi cauză puţina noastră credinţă în mesianitatea şi divinitatea lui Isus.

Noi ca şi credincioşi purtăm multe mahrame. Nu este vorba de mahrama pe care o poartă cei necredincioşi care nu-l cunosc pe Fiul ( vezi 2 Cor.3:7-18), CI DE MAHRAME CARE NE ÎMPIEDICĂ SĂ PRIMIM ANUMITE ADEVPRURI DESPRE Dumnezeu şi planurile Sale. Anumite zone ale teologiei noastre sunt eronate. Ele nu afectează mântuirea, dar sunt o piedică în cunoaşterea mai profundă a Celui Prea Înalt.

Îmi place delicateţea şi blândeţea Luminii. Ea nu vrea să îi umilească şi să-i strivească pe cei din întuneric cu intensitatea strălucirii sale. El vrea să-i cerceteze pentru viaţă, pentru reabilitare, pentru recăpătarea demnităţii. Isus nu este condamnatorul şi justiţiarul. El este Cel ce vrea să dăruiască iertarea şi vindecarea.