Bine aţi venit!

Data 24 mar. 2007
Autor Iulian Ghica
Format PDF
Numar Pagini 9

Nu Hristos suferă cu noi, ci noi suferim cu El. Nu El intră în suferinţa noastră, ci noi suntem invitaţi în suferinţa Lui. Nu noi experimentăm durerea cea mare, iar El devine doar părtaş la ea, ci El este Cel care gustă marea durere, iar noi suntem doar părtaşi la ea Nu doar că prin Hristos, Dumnezeu a experimentat durerea omenească, dar a experimentat dimensiuni ale ei infinit mai mari decât ce cunosc muritorii într-o viaţă de om. Suferinţa lui Hristos are într-adevăr dimensiuni infinite: renunţarea la slavă, întruparea, lupta sfinţirii de fiecare zi, răstignirea şi apoi despărţirea de tatăl din pricina păcatului nostru. În comparaţie cu suferinţele sale, ale noastre sunt atât de mici, încât înţelegem că, într-adevăr, noi ne facem părtaşi suferinţei Sale şi nu invers. Deşi Pavel când ne invită la părtăşia cu suferinţele lui Hristos are în vedere suferinţele sale trecute, cred că este important să amintim că Hristos cunoaşte suspine profunde şi după înviere. Suspinele Duhului din noi sunt şi suspinele Lui. Răbdarea păcatului nepedepsit al omenirii, amânarea judecării celor ce îi torturează copiii, întristările aduse de lumea care Îl respinge continuu şi de Bisericile infidele, sunt argumente puternice, pentru a susţine teza suferinţei prezente ale lui Hristos. El ne invită să ne facem părtaşi atât suferinţei Sale trecute, cât şi a celei prezente. Şi ca Părinte iubitor, Dumnezeu suferă ori de câte ori noi suferim. Şi „El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte bucuros pe copiii oamenilor.” (Plângerile lui Ieremia 3:33). El a suferit infinit mai mult ca noi, suferă în continuare pentru întreaga lume şi suferă şi din pricina durerilor noastre. Câtă mângâiere ne aduc aceste adevăruri în mijlocul încercării. Ştim că Hristos este cu noi, ne înţelege atât de bine şi suspină alături de noi.

Etichete

Folosiţi spaţii pentru a separa etichete. Folosiţi ghilimele simple (') pentru fraze.